Îngăduie-mi pasul
prin ierburi să-l port,
prin frunze uscate
ori ninse!
Privirea-mi îngăduie
S-adune-n şuvoi
Ninsoare si zări
Necuprinse!
Ingăduie-mi cântul
să-l prind, uneori,
din romanţe târzii
sau din hohote lungi
şi aprinse!
Ingăduie-mi, Doamne,
în timpul rămas,
doar cuvântul cel bun,
zâmbetul cald,
braţele-ntinse!..
Astăzi este despre cuvânt,
Cuvântul care
Are şi măsurătoare.
Despre cel scurt şi tăios
(care te-ntoarce pe dos).
Despre cel larg ca o-mbrăţişare
(în care încape fieştecare).
Despre cel atât de subţire
Incât se răsuceşte spre sine.
Despre cel gros si neobrăzat
(care trebuie expulzat).
Despre cel lung şi aiurit
(foarte uşor de slobozit).
Dar cum e
cuvântul nespus
agăţat
între zori şi apus?
