Pe vremuri,
Când eram mult mai sfioasă,
Prindeam dungi colorate în plasă.
Apoi,
Cu desaga-ndoită de griji
Doar frângeri de aripi
Mai treceau printre chingi.
De-o vreme,
Mai lesne mi-e noaptea
s-adun fluturi din ceruri
sclipiri din cărbuni.
Unii coboară singuri în sac,
Alţii îmi scapă prin ochiul prea larg.
Pentru câţiva
Curelnicul meu e prea mic,
Se-ntorc în ceruri
Să descrească un pic.
Cărare îmi fac fluturii mei.
Şi azi mai alerg după ei.

