Citeşte-mă-n ceruri,

citeşte-mă-n stâncă

cuvântu-l găseşte

e  vechiul intrus,

Citeşte-mă-n ochii-ţi

Printre becuri lucinde

eu – singura stea.

Citeşte-mi silaba

din mijloc de noapte,

citeşte-adunarea

şi-mpărţirea la doi.

Citeşte-mă-n palma-ţi,

printre cărări încurcate

eu – drum pietruit.

Citeşte-mi şi ridul

sculptat mişeleşte

şi firul cărunt

înmulţit pe ascuns.

Citeşte-mă-ntruna

In braţul tău larg

Ce nu oboseşte.

Tu – cititor,

Eu – vers în amurg